tie my shoes
la capetele spectrului identificării de gen I’m redlining the string theory cu picioare reci: somn cu geamul deschis. se renegociază noi subîmpărțiri, se caută poziții naturale cum e respirația, cum e clipitul, dormim iepuresc în șah pat. am spatele la mine către dimineață din motive perfect normale cu dimensiuni psihologice pe care doar eu le știu mă pun cu fruntea plină pe omoplații calzi ca să comunic că încă sunt aici ca să cer un semn că și tu ești cu mine ca pastorii din fosta biserică la zidurile distruse de bombe mă lucrează tâmplele și templele vechi știi că am darul de a vedea într-un viitor mereu fals? știi că nu pot să mă bucur de căldură acum? știi că mă gândesc mereu la cum se termină?

